În calitate de primar al Comunei Ilovița adresez bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunităţii acestei comune, administraţiei publice locale şi al meu personal.
Ne dorim că pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.
Cu stimă, Pătășanu Ștefan – primarul comunei Ilovița
Legendele referitoare la începuturile mănăstirii menționează două variante principale. Conform primei variante, mănăstirea a fost ridicată în amintirea unei lupte cu tătarii care îl sprijineau pe Radu Iliaș, la preluarea domniei de către Matei Basarab, în 1632. A doua variantă spune că Matei Basarab a ridicat mănăstirea în amintirea victoriei obținute asupra lui Vasile Lupu la Nenișori în octombrie 1639. Este posibil ca ambele variante să fie adevărate, în sensul că după lupta din 1632 Matei Basarab a înființat mănăstirea, iar după victoria din 1639 a construit biserica de piatră a mănăstirii.
Viața monahală a fost întreruptă de mai multe ori de-a lungul istoriei, mănăstirea căzând succesiv în ruină și fiind refăcută.
Aceasta reprezinta cea mai veche ctitorie voievodala atestata documentar si totodata primul asezamant monahal din tara noastra administrat autonom dupa regulile bisericii orientale stabilite de Sfantul Vasile cel Mare.
Biserica a fost ridicata intre anii 1370-1372 de Sfantul Nicodim pe cheltuiala voievodului Vladislav I. Inca de la infiintare a fost inzestrata de domnitor cu valoroase odoare bisericesti, bani si alte venituri. Toate daniile facute Manastirii Vodita de Vladislav Voievod au fost intarite ulterior de catre urmasii acestuia: Dan I, Mircea cel Batran, Dan al II-lea, Vlad Dracul si Radu cel Frumos.
PERSONALITĂȚI LOCALE
Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
La vârsta de doar zece ani, Nicolae Grigorescu a intrat ca ucenic de iconar în atelierul lui Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani. Nicolae s-a inspirat din miniaturile executate de către maestrul său și a păstrat maniera plină de farmec, ușoară și delicată, cu acel colorit proaspăt și suav care poate fi regăsită în icoanele sale din primii ani ca și în cele realizate imediat după terminarea uceniciei de atelier.
Aceeași manieră poate să fie văzută și în lucrările de factură târzie în care artistul a ajuns la perfecțiuni ale genului. El a folosit în toate acestea stilul retoric și primitiv al primilor pictori de șevalet, încadrându-se în acest fel în stilul picturii neoclasice care era promovat de noile școli de pictură bisericească ce apăruseră în Țara Românească.
PERSONALITĂȚI LOCALE
Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri mobile și sume de bani depuse în străinătate.
În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.
În politica externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv în tabăra imperială, care într-un avânt semnificativ recuperase Ungaria și Transilvania de la otomani. Și-a cumpărat bunăvoința turcilor, plătind regulat dările și vărsând sume uriașe sultanului și funcționarilor de la Constantinopol, ceea ce i-a adus supranumele de „altın bey” (română prințul aurului).
Ultima actualizare: 15:52 | 13.11.2023
© 2023 Primăria Comunei Ilovița
